miercuri, 16 mai 2012

Teza a la 9A...

Mama, scriu pe blog in sfarsit dupa atata timp. Long time no see :D. N-am trecut prin cine stie ce evenimente notabile, am fost cam ocupat ca vin tezele si mai am si jocu ala pe cap la informatica la care n-am facut mai nimic. Toate la timpu lor, nu ma stresez. Totusi am dat teza la info acum 2 zile, luni, 2 ore una dupa alta. A fost greu? Unii zic da unii zic nu, eu personal prefer sa fiu rezervat pana la sfarsitul acestei postari. Teza am dat-o in 2 parti, prima data am dat partea teoretica iar cea de-a doua parte a constat in doua probleme pe arhiva campion. Partea teoretica sincer mi s-a parut banala, nu erau chestii de olimpiada sa zici ca profa vrea sa luam 4. Nu, erau chestii banale pe care toti trebuiau sa le faca pentru un minim 5. Au facut toti asta? Bineinteles ca nu, ori s-au grabit, ori au fost prea increzatori ori nu stiu, nestiinta, lipsa de inspiratie incerc sa caut niste motive. Una peste alta a fost usoara, am facut-o destul de repede. Partea a doua insa era oleaca mai dificila pentru cei care nu sunt obisnuiti sa scrie cod efectiv si care nu le prea au cu algoritmica. Problemele erau de la nationala din clasele mici si erau destul de simplute ca rezolvare doar ca ne-am aruncat toti ca nebunii in ele si am facut o varza. N-am gandit mai deloc. Prima problema mi se parea asa banala, am facut-o in nu stiu, hai sa zic 15 minute. Totusi 80 de puncte din 100 nu era prea satisfacator pentru mine, ca nu ma prindeam ce ar putea fi gresit... . Oricum, era o greseala penibila, puteam sa iau 100 lejer dar iar am facut una din greselile de care am incercat sa scap cat am fost la olimpiada, am zis ca nu mai fac greseli la indici si tampenii de genu cat oi face informatica. Iata ca iar am dat-o in bara :) Oricum una peste alta nu de la asta m-am ofticat eu cel mai tare, m-am ofticat la a doua problema, problema pe care multi n-au stiut s-o faca si la care se uitau unii ca la masini straine. Era simpluta si aia, dar bineinteles ca mi-am facut viata grea si am stat jumatate de ora sa caut o formula la un subpunct al problemei, formula pe care am gasit-o pana la urma, dar care mi-a luat prea mult timp si m-am incurcat relativ usor la primu subpunct, bineinteles tot la niste indici de construire a unei matrici si pam pam n-am mai avut timp, deci 0 puncte. Si cand ma gandesc cat de usor luam 10 in teza si imi luam de-o grija ca imi iesea media 10 si cu 2-ul pus de doamna profesoara pe neefectuarea temei. Eh, asta e. Cel mai enervant sentiment era atunci cand veneam in clasa si sareau toti buluc tocmai pe mine cu intrebari: "Ce-ai facut?", "Cate puncte ai luat?","Cum faceai problema 2?" si poaia replici de genu "Hai ma, tu n-ai facut?","Esti olimpic doar ce naiba...". Nene, sunt un om normal, doua maini, doua picioare si un cap, mai gresesc si eu ce naiba asta e. Oricum gravitatea tezei n-a stat in faptul ca n-am luat nota mare, ca pana la urma fie ca-mi iese media 7, 8, 9 sau 10 nu inseamna ca stiu mai putina informatica sau mai multa informatica, sunt doar niste aprecieri fictive, nu reflecta nicidecum ce ai in cap sau ce vei deveni in viata. Altii poate sunt de alta parere eu personal urasc aceasta "intrecere" dupa note mari, mi se pare inutila. Vrei sa ii multumesti pe parinti? Nu parerea lor conteaza, conteaza dezvoltarea ta intelectuala, nu ce note iei in scoala. Oricum, ideea e ca multi au copiat la teza, de pe alte conturi de campion, unii de la altii, de pe diverse site-uri cu surse de pe net, habar n-am de unde. Ideea e ca au copiat si bineinteles au fost prinsi, toti :) De ce sa copie? Revin iarasi la problema anterioara. Cred cu tarie ca vina principala este a parintilor, care in ziua de azi sunt mai obsedati de notele copiilor lor si ca acestia sa fie cat mai buni si cat mai eminenti ca uita sau trec cu vederea faptul ca acele note nu reprezinta nimic. Totusi, tre sa ai 10 neaparat ca altfel esti prost. Mentalitatile de genul asta si presiunea de a lua mereu note de 10 ii face pe unii sa copie. Bineinteles nu voi fi ipocrit in a spune ca eu nu copii niciodata, am copiat si eu in cariera mea de elev recunosc. Sunt mai castigat din asta? Pentu moment poate am fost, eram mai fericit ca am luat o nota mare, dar una peste alta contributie intelectuala zero. Niciodata insa nu pot sa zic ca am copiat la info. Am mai luat surse de la colegi, de la autori ai problemelor, m-am uitat pe ele si am incercat sa le inteleg ideile si modul de rezolvare. Am mai copiat cod si l-am rulat de zeci de ori sa vad daca merge, cum merge si ce se intampla. Nu pot sa spun ca asta se cheama copiat de-a dreptul, mereu am incercat sa inteleg nu neaparat sa iau 100 de puncte asa moca si cred ca daca ramai cu ceva, daca incerci sa intelegi ce a facut altul si daca reusesti sa faci si tu atunci nu se incadreaza in cazul copiatului . Totusi, avem profesori seriosi si care pun note pe drept, desi multi obiecteaza si ii privesc cu ura. Ne-au tinut si un discurs despre furtul intelectual, despre gravitatea faptelor si despre ecoul lor in formarea noastra atat intelectuala cat si profesionala. Nu pot recrea acum discursul doamnei profesoare, insa am ascultat-o cu atentie si cred ca are dreptate in tot ce spune. Furtul intelectual e mai grav decat orice alt tip de furt, sa furi o idee e mult mai rau decat a fura un obiect si furtul se pedepseste. Daca ne formam acum deprinderi de genul acesta ce o sa ajungem? Urmatorii politicieni ? Sigur, e o profesie de dorit dar nu vrem toti sa ajungem intr-un final la DNA sau alte institutii de genu si mereu ne plangem ca traim intr-o tara corupta in care nu se face nimic si peste tot e doar nepasare etc. Putem noi schimba asta? Intai trebuie sa te dezvolti tu ca individ pentru a putea sa-i aduci si pe cei din jurul tau pe un drum bun ori prin fapte de genul celor relatate aici nu parem sa fim mai diferiti decat mai marii smecheri care stau pe umerii nostri si se cred "inalti". Personal sunt de acord cu tot ce au spus acesti oameni, pentru ca pana la urma sunt niste lucrur de care trebuie sa tinem cont nu doar sa le trecem cu vederea cu ignoranta si cu snobism. Sper ca si colegii mei sa gandeasca la fel si sa se gandeasca mai bine inainte de a face anumite lucruri la efectele negative pe care le au acestea asupra caracterului lor. Nu a fost un eveniment frumos, dar la fel ca multe altele cuvintele acestor doi oameni ne vor marca, pe unii mai mult pe altii mai putin totul cu scopul de a ne deprinde niste principii de viata bune si de a ne forma mai intai ca oameni si abia apoi ca profesionisti.

Cam atat pentru azi, ne revedem alta data cand voi mai avea timp sa scriu. 

miercuri, 2 mai 2012

Game of Life



Ati auzit cu totii mai mult sau mai putin de Game of Life. Ei bine e un joc destul de inteligent creat de matematicianul John Horton Conway care presupune ca avand o configuratie initiala de celule, ele putand fi ocupate sau nu, aceasta configuratie se modifica treptat dupa anumite reguli. As sta sa le insir acum dar e cam tarziu, le gasiti aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Conway%27s_Game_of_Life . Am promis ca ma apuc de proiectul de joc azi dar n-am avut absolut deloc timp, a fost o zi destul de incarcata si totusi am facut jocul asta folosind niste instructiuni si librarii grafice pe care tot azi am invatat sa le folosesc, de pe net desigur, deci nu am pierdut timpul. Oricum, ziua de azi nu mi-a priit foarte bine, mai ales dupa prima ora de informatica unde toata grupa cu exceptia Teodorei a luat 2. De ce? Foarte simplu. Nu ne-am facut tema. Cine stie ce tema nu era, o problema simpla de pe arhiva campion, nimic ce nu putea fi rezolvat in MAXIM jumatate de ora, dar na, am fost lenesi, nu ne-a pasat, si am platit pentru asta. Cel mai greu mi-a picat ce mi-a spus doamna profesoara la ora. Nu-mi amintesc acum cuvintele exacte dar oricum, mi-a spus ca e foarte dezamagita de comportamentul meu, pentru ca dintre toti, eu trebuia obligatoriu sa am tema la zi, ceea ce este foarte adevarat, si mi-a spus ca tot timpul petrecut la pregatirea pentru olimpiada pare sa se fi dus pe apa sambetei si a fost doar timp pierdut. Aceste vorbe pot sa zic ca m-au durut intr-un fel sau altul, mai ales ca am apreciat foarte mult la vremea respectiva daruinta doamnei profesoare de a sta cu mine si de a ma medita, pentru ca una peste alta ar fi putut sa ma lase sa invat singur, sa ma descurc pentru ca era din timpul dumneaei iar eu m-am dat pe tanjeala cum s-a terminat olimpiada... Oricum a fost ca un pahar de apa rece pentru mine ce mi-a spus, nu neaparat nota sau faptul ca nu mi-am facut tema si doamna profesoara a avut o reactie absolut corecta, desi in opinia multora ar parea putin exagerata. In fond, nu conteaza cine esti, cum te cheama, ce rezultate ai sau cat de multe stii la o materie, tema e tema si daca nu ti-o faci risti consecinte. Oricum, am deviat de la subiect mult, era doar ceva care zic eu merita scris. In opinia mea scriind unele lucruri sau discutandu-le cu voce tare ajungi sa le analizezi mai bine si chiar sa le privesti intr-o alta maniera decat altii. Revenind insa la magnificul joc Game of Life, pot sa zic ca greu nu a fost, insa am scris cod cu grija, frumos, cu comentarii si l-am testat pe indelete dupa care i l-am trimis domnului Serban pe mail. Am fost un pic perfectionist ce pot sa zic, doar e prima data cand lucrez in mod grafic. Sper ca mi-a iesit cat de cat.

Un exemplu de joc:


Cod:


Alt exemplu:


Daca doriti sa downloadati proiectul cu jocul Game of Life l-am pus aici :
http://dl.transfer.ro/conway-transfer_RO-03may-98efec.zip
Have fun, ne auzim maine.
Semestrul I si clasa a 9-a A

A trecut ceva timp de cand am inceput anul. Nu pot sa zic ca a fost un inceput greoi, dar oricum plin de surprize: scoala noua, alti colegi, una peste alta: o lume diferita. Pot totusi sa afirm ca m-am adaptat destul de bine la mediul de la Racovita, scoala care este considerata un fel de bastilla, portretizata mereu ca un loc unde copii sunt torturati din punct de vedere intelectual si li se distruge copilaria. Nu e chiar asa, e o scoala mai diferita, intr-un sens bun bineinteles. Mi-am petrecut 4 ani in Colegiul National Iasi, o scoala buna dar care nu punea prea mult accent pe buna dezvoltare intelectuala a elevilor sai ci mai degraba pe niste chestii mai neortodoxe. Ca sa spunem lucrurilor pe nume, era o scoala in care se invarteau unele chestii neortodoxe: prea multi copii cu bani, prea multi profesori care puneau note pe interes/pregatire/ce-i mama/ce-i tata, medii de 10 pe linie la niste oameni care habar nu aveau sa scrie si sa citeasca si una peste alta se mai si laudau vezi doamne cu sutele de elevi olimpici, care defapt erau putini la numar si daca e sa-i iei pe fiecare sa-i intrebi cum au ajuns unde au ajuns o sa-ti zica fiecare acelasi text: prin munca proprie, pregatire cu profesori de la alte licee si foarte putina implicare din partea profesorilor care se mandresc cu ei. Nu-mi pare rau de timpu petrecut acolo, ca nu a fost o experienta urata pentru mine. Mi-am facut foarte multi prieteni cu care am pastrat aceleasi relatii si acum si ii consider niste oameni extraordinari si ma bucur ca am avut norocul sa-i cunosc. Cu toate acestea, am facut alegerea de a veni la Racovita doar din punct de vedere intelectual. Ma gandeam inca de prin clasa a 7-a ca trebuie sa fac ceva in viata nene, nu pot sa stau sa pierd timpu la liceul asta. Am avut mare noroc de fratele meu, Bogdan. El a facut liceul la Grigore Moisil si ii cunostea pe domnul profesor Marinel Serban, actualul meu diriginte, si doamna profesoara Emanuela Cerchez, actuala mea profesoara la grupa, si mi-a recomandat cu tarie sa-i "urmaresc" pe acesti doi profesori pentru ca am foarte mult de castigat. Ce m-a motivat foarte tare a fost regretul fratelui meu ca nu a avut norocul sa faca informatica cu dumnealor la clasa si mereu imi spunea: "puteam fi mult mai castigat". Cand am auzit ca s-au mutat la Racovita am decis ca trebuie sa fac orice ca sa fiu sub tutela lor. Incepusem sa invat inca din vara din a 8-a putina informatica ca sa am o punte de start, sa impresionez, cu alte cuvinte: voiam performanta, voiam sa stiu, voiam sa fac ceva constructiv pentru mine si pentru viitorul meu. Pot sa spun ca am obtinut mult mai mult de atat. M-am calificat la olimpiada nationala de informatica si am avut o prezenta decenta, zic eu, acolo, lucru care acum un an sau mai mult mie mi se parea aproape imposibil, dar uite ca avand doi dintre cei mai buni profesori alaturi, performanta n-are cum sa nu apara. Pe langa asta, am avut ocazia de a cunoaste 2 oameni extraordinari, diferiti de toti profesorii care i-a avut inainte, oameni diferiti ca personalitate si totusi completi atat profesional cat si personal, 2 oameni pe care ii apreciez, ii stimez si ii respect si n-as putea niciodata, indiferent de context, sa ma ridic deasupra cuvantului lor. Am avut ocazia si de a cunoaste un colectiv fantastic cu care ma impac foarte bine. Bineinteles exista si la noi in clasa acele "bisericute" dar ca si colectiv suntem uniti, ne ajutam reciproc, ne apreciem, ne respectam, radem, glumim dar si muncim. Chiar si ceilalti elevi din Racovita.sunt niste oameni cu totul si cu totul deosebiti. Nu sunt oameni inchisi la minte, ingamfati sau cu impresii de vedeta ca la alte licee. Oricum, peste tot exista specimene de care trebuie sa te feresti, dar nu vreau sa vorbesc acum despre partile rele. Semestrul I a fost un semestru al cunoasterii pentru mine, al adaptarii si pot sa spun ca am iesit de-a dreptul castigat. As scrie cam mult dar decat sa ma insel in unele privinte prefer sa zic doar atat: Racovita e o experienta extraordinara si primul meu semestru in clasa a 9-a A a fost plin de surprize.

Revin mai pe seara.

Jocuri in C++

Acum un an de zile cand am descoperit si eu ce inseamna informatica nici nu m-as fi gandit ca e posibil sa fac, intr-un programel de cateva linii, altceva decat niste adunari, scaderi, si probleme simplute care iti antrenau putin gandirea. Cu toate acestea am primit tema de sfarsit de semestru sa fac un JOC in C++. Da, un JOC. Pare mult spus si cand auzi ca trebuie sa faci un joc nici nu stii cum si de unde sa te apuci de lucrat. Cu toate acestea, domnul diriginte a predat cateva lectii de grafica in C++ si de acolo ne-a lasat sa ne descurcam singuri ca nici mura-n gura nu e bine. Din pacate eu nu stiu mai nimic, fiind la pregatire pentru ONI (Olimpiada Nationala de Informatica) n-am avut cum sa trec pe la orele in care domnul diriginte a predat grafica, deci trebuie sa o iau de la 0 singur. Greu nu e, cateva biblioteci mai speciale, niste comenzi care le inveti din mers si poti sa faci niste cercuri care sa se invarta, linii, labirinturi, etc. Partea si mai proasta e ca atunci cand au fost predate cursurile de grafica s-au consolidat si niste echipe si venind ultimul n-am apucat sa-mi fac o echipa solida. Oricum, sunt sigur ca isi vor da silinta dar sperante la un joc complex nu prea am, avand in vedere ca nici nu m-am apucat macar sa invat ce trebuie pentru a putea incepe acest proiect. Timp este, dar timpu-l se scurge repede si daca nu ma apuc de cand ajung acasa de facut ceva, sperante mari nu prea sunt la o nota decenta. Vom vedea ce iese , revin cu detalii despre jocul meu inca in stadiul zero mai pe seara.

Wish me luck :)
 

marți, 1 mai 2012

Ce poti sa zici prima data cand iti faci un blog? Mai nimic cu exceptia faptului ca proprietarul blogului , adica eu, nu prea a avut de a face cu asa ceva pana acum , dar tot raul spre bine si vedem ce iese . Probabil va intrebati si de ce se cheama TabulaRasa . Va ganditi ca cine stie ce smecher e asta de pune nume complicate ca sa ne eclipseze cu inteligenta lui . Mmm... defapt nu , tabula rasa este o teorie , sau mai bine zis o idee cum ca oamenii nu se nasc cu un continut intelectual , idee care mie personal imi place pentru ca ilustreaza cum totul se construieste pas cu pas si nimic nu vine de la sine . Asta voi incerca si eu probabil sa fac , sa construiesc pas cu pas un blog din care unii oameni , citindu-l , sa ramana cu ceva .

Cam atat pentru moment , voi reveni cu noi postari cat de curand .